Biserica de lemn Sfântul Nicolae din satul Banesti judetul Suceava este un lăcaş de cult ortodox care a fost atestat din perioada anilor 1705-1707. O importanţă deosebită din punct de vedere cultural o prezintă faptul că în cimitirul de pe lângă această biserică se odihneşte bunica lui Mihai Eminescu , Paraschiva Iuraşcu, mama Ralucăi Iuraşcu.
Localizare
Satul Banesti, parte a comuna Fantanele, se află situat la o distanţă de numai 8 km de localitatea Veresti. Satul, cu oameni gospodari, păstrează cu sfinţenie credinţa şi tradiţiile străbune. Drumul ce uneşte localitatea de satul Vereşti, trece prin centrul satului; drumul este presărat de o parte şi de alta cu un aliniament de tei. Din centrul satului se desprinde un drum cândva pietruit, iar în prezent modernizat graţie programului Sapard. Şi dacă peste tot în sat se percep urmele timpului, la vreo sută de metri pe acest drum timpul şi-a conturat alte forme sub imaginea unei "Bisericuţe de lemn".
Istoric
Biserica de lemn din Băneşti
Construită în a doua domnie a lui Ion Antioh Cantemir Voievod, domnul Moldovei (1705-1707), biserica a fost aşezată pe locul unei păduri de stejari, care astăzi nu mai există, dar a rămas vie în memoria bătrânilor. Ctitorul bisericuţei a fost Ştefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin: Băluşeni, astăzi numit Stamate.
Biserica impresionează nu prin mărime, ci prin stilul aparte, bizantin, cu influenţe din epoca Renasterii. Istoria acestei bisericuţe este mai veche, majoritatea amănuntelor provenind de la părintele paroh Nicanor Lungu:
„În documente apare în 26 august, anul 7176 adică 1668, în timpul domniei lui Ilias Alexandru (1666-1668). În aceea vreme păstorea aici preotul-călugăr Aftănase, care din 1669 a slujit douăzeci de ani la această bisericuţă cu 72 de familii de români creştini. Biserica nu mai era corespunzătoare şi în 20 aprilie 1706 se dă în folosinţă o nouă biserică de lemn, cu hramul Sf. Nicolae. Numele ctitorului - boierul Ştefan Stamate - nu e înscris în izvoare istorice, dar apare în pisania dăltuită în uşorul de la intrare "Cu darul Tatălui Şi A Fiului Şi a Sfântului Duh apucatu-s-a dumnealui Ştefan Stamate cu tot cheltuiala dumisale şi au făcut sfânta biserică în timpul domniei Ion Antioh Constantin Voievod în anul 7124 aprilie 20".”
(Arhiva Bisericii din Băneşti)
Construirea trilobată a biserici ar fi fost încredinţată la doi păstori, materialul metalic fiind executat de către doi ţigani. Dacă exteriorul nu atrage privirea în mod deosebit, aspectul interior impresionează, prin vechimea duşumelei din scânduri de stejar, stranele cu motive geometrice încrestate în lemn de tei şi stejar. Biserica nu e pictată în interior, dar este zugrăvită în ocru pe care apar motive decorative: colonete cu capitele şi alte motive, lucrate între anii 1826-1830 de către un meşter din Dumbraveni cu numele de Enache Ponici. În Băneşti se află două biserici; bisericuţa de lemn se află în partea de jos a satului, iar o a doua mai nouă, de zid, se află spre partea de nord-vest.
Mormântul bunicii lui Mihai Eminescu
Zidul împrejmuitor şi poarta de lemn de la intrarea în curtea bisericii.
Ceea ce interesează istoria literară este cunoaşterea cât mai bună a datelor şi faptelor în legatură cu Mihai Eminescu: viaţa poetului, legăturile de rudenie, pretenţiile şi toate evenimentele care au legătură cu personalitatea marelui poet.
În acest cimitir de lângă această bisericuţă se odihneşte bunica lui Mihai Eminescu, Paraschiva Iuraşcu. Vasile Iuraşcu din Joldeşti s-a căsătorit cu ţăranca Paraschiva Brihuescu din Băneşti. Cu toate că era urmaş de boier, el a dus o viaţă răzeşească şi a întemeiat o familie cu nouă copii, unul dintre ei fiind Raluca, mama poetului Mihai Eminescu.
Paraschiva Iuraşcu s-a născut în anul 1785 şi a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum se spune din bătrâni. Venind iarna de la Joldeşti la Băneşti cu trăsura, probabil pentru a-şi vedea rudele, pe gheţuşul podului trăsura s-a prăbuşit cu cai cu tot, pierzându-şi viaţa în acest accident. De altfel în biserica de lemn există o piatră funerară pe care este inscripţionat un text în stil popular probabil redactat de Vasile Iuraşcu, text care eternizează acest sfârşit. Paraschiva Iuraşcu a fost înmormântată în timpul în care aici păstorea preotul Teodor Teodoreanu (1800-1845). Bisericuţa poate fi vizitată, mai ales pe data de 6 decembrie, atunci când aici se prăznuieşte hramul Sf. Nicolae.
Biserica nu este prea cunoscută publicului larg, fiind de o valoare inestimabilă, cu valoare culturală, dar la fel ca mai toate monumentele şi aceasta a fost şi este supusă presiunii timpului, acum necesitând lucrări de restaurare, fonduri insuficiente din bugetul local.
Fotogalerie
Detal
Strane cu motive geometrice sculptate în tei sau stejar
|
Strane încrestate în lemn
|
Icoană de lemn la intrarea în biserică, de asemenea foarte veche
|
Piatra de pe mormântul bunicii lui Mihai Eminescu, astăzi se află în biserică dupǎ ce a fost restituită satului de către Muzeul din Botoşani, în urma unei plângeri făcute de săteni.
|
|
Pisanie dăltuita la uşorul de la intrare unde apare numele ctitorului Ştefan Stamate, din satul vecin Băluşeni, astăzi numit Stamate
|
O altă imagine a bisericii
|
|
Imagine satelit
Bibliografie
- Arhiva Bisericii din Banesti Suceava
- Augustin Z. N. Pop - Noi contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1969)
Legături externe
Pagina lui Ionel Curcan
